I. Statutul notarilor şi al personalului biroului

Activitatea notarilor publici din România este reglementată de Legea nr.36/ 1995 şi de Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi.

Spre deosebire de actele făcute sub semnătură privată, actele autentice au o forţă probantă mai importantă conferind prin aceasta garanţii pe care alte acte nu le pot oferi.

Actul autentic se bucură de prezumţia de validitate, ceea ce dispensează pe cel care-l foloseşte de orice dovadă suplimentară, revenind celui care-l contestă să facă proba contrarie, pe calea procedurii înscrierii în fals.

Forţa probantă deosebită a actului autentificat de notarul public este dată de faptul că acesta are obligaţia să verifice cerinţele de legalitate ale actului, respectiv capacitatea părţilor de a încheia actul, consimţământul acestora pentru autentificare, dacă obiectul este determinat şi dacă cauza este licită. În acest fel se evită autentificarea unor acte care ar putea fi anulate ulterior, cu consecinţe grave pentru dobânditor.

În cazul bunurilor imobile, notarul public va verifica la Biroul de carte funciară dacă înstrăinătorul este proprietarul acestora şi dacă nu sunt grevate de sarcini cum ar fi de exemplu o ipotecă, efectuând toate formalităţile privind întabularea dreptului de proprietate.

În întreaga lui activitate profesională, notarul public trebuie să-şi exercite din plin rolul activ pentru stabilirea raporturilor juridice reale dintre părţi şi să aibă o poziţie imparţială, apărând deopotrivă drepturile şi interesele părţilor din actul juridic.

Competenta teritoriala a notarilor este limitată în funcţie de competenţa judecătoriei în raza teritorială a căreia îşi au sediul. Competenţa teritorială este limitată în materie succesorală şi pentru deplasările în afara sediului biroului notarial. Asta nu înseamnă că dacă v-aţi mutat într-un alt capăt al României şi sunteţi ataşat de notarul dvs. nu puteţi să apelaţi la serviciile acestuia. Puteţi să-i cereţi să se ocupe de problemele dvs., cu condiţia să vă deplasaţi şi să încheiaţi actele la biroul său.

Moştenirile se pot dezbate la orice birou notarial din circumscripţia judecătoriei ultimului domiciliu al defunctului.

Pentru mun. Bucureşti competenţa este generală, ceea ce înseamnă că un notar care are sediul în mun. Bucureşti poate soluţiona cauze succesorale pentru persoane care au avut ultimul domiciliu în oricare sector al mun. Bucureşti şi se poate deplasa pentru a instrumenta acte pe teren în orice sector.

Activitatea notarială poate fi exercitată în birouri individuale, birouri de notari asociaţi şi societăţi civile profesionale.

Clientul poate alege liber notarul căruia să îi solicite serviciile. Nici o altă persoană sau instituţie nu are dreptul, conform legii, să impună unei persoane un anumit notar, mai ales în cazul în care onorariul pentru serviciul notarial este plătit de acea persoană. Cu alte cuvine, cel care plăteşte, poate alege. Părţile pot însă conveni ca un act să fie instrumentat la un notar cunoscut doar de una dintre ele.

Actul este în principiu întocmit şi semnat la biroul notarului, cu excepţia situaţiei în care una dintre părţi este în imposibilitate obiectivă de a se deplasa sau există un interes colectiv ca actul să se facă într-un anumit loc.

Este preferabil ca actul să se întocmească la biroul notarului pentru a se putea aduce toate modificările care pot interveni în acordul de voinţă al părţilor şi pentru a evita erorile de redactare care, pentru rectificare, presupun o procedură destul de dificil de realizat.

Notarul este obligat să consilieze persoanele care apelează la serviciile sale si este ţinut să respecte secretul profesional. Pentru serviciile efectuate el are dreptul la onorariu. Prin ordin al Ministrului Justiţiei sunt reglementate baremuri de onorarii minimale pentru diferitele tipuri de acte.

Statul controlează aceste onorarii tocmai pentru a nu permite căderea în derizoriu a costului unui serviciu de interes public, cu importanţă deosebită în viaţa socială. Pentru toate taxele, impozitele şi tarifele percepute de notar în nume propriu şi ca mandatar legal al statului sau al altor instituţii publice, se eliberează chitanţe ale căror elemente de identificare se înscriu obligatoriu în act.

Care este statutul juridic al notarului ?

Notarul este învestit de stat să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome, actul întocmit de notar, purtând sigiliul şi semnătura sa, fiind un act de autoritate publică.

Putem spune că notarul are o activitate riguros reglementată şi controlată atât de organizaţiile profesionale – Camerele Notarilor Publici şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România – cât şi de Ministerul Justiţiei, actul notarial fiind de asemenea supus controlului judecătoresc.

Care este personalul auxiliar al biroului notarial ?

Personalul biroului notarial este format din secretari, operatori de calculator, arhivari şi delegaţi pentru relaţia dintre birou şi autorităţile administrative unde se înregistrează anumite tipuri de acte conform legii.

Activitatea personalului biroului notarial este de natură administrativă. Secretarul poate răspunde la întrebările dvs. referitoare la programul de lucru cu publicul al biroului, vă poate programa întâlnirea cu notarul, dar nu va putea calcula la telefon taxele necesare pentru diferitele tipuri de acte şi nici nu va putea rezolva probleme juridice, deoarece nu aceasta este competenţa sa iar informaţiile date ar putea fi eronate.

Cum stabiliţi întrevederea cu notarul ?

Datorită complexităţii problemelor juridice, a multitudinii de taxe care se calculează şi se percep conform legii de către notari şi a responsabilităţii pentru legalitatea actului şi pentru calculul corect al taxelor, singurul în măsură să comunice clientului actele necesare şi costurile pentru instrumentarea unei proceduri notariale este notarul.

Pentru o estimare corectă a soluţiei juridice şi a costurilor este necesară deplasarea la notar, cu programare prealabilă şi în măsura în care este posibil, persoana trebuie să aibă în posesia sa actele pe care se va fundamenta operaţiunea juridică pe care o doreşte.

În cazul în care persoana nu este în posesia actelor, după ce va afla de la notar ce documente trebuie să pregătească, va mai fixa o întrevedere cu notarul, după obţinerea acestora.

Notarul nu va putea face calculul taxelor la telefon deoarece fiecare operaţiune juridică este taxabilă separat, calculul este laborios, iar activitatea din birou nu permite discuţii telefonice prelungite în timpul programului de lucru. De asemenea, nu va putea da o listă exhaustivă de acte necesare înainte de a discuta cu clientul şi de a studia actele deja existente.

Deoarece activitatea dintr-un birou notarial este foarte intensă, complexă, şi presupune o atenţie şi o responsabilitate specială cu privirea la corectitudinea datelor care se prelucrează în acte, pentru întrevederea cu notarul trebuie fixată şi respectată o programare. În caz contrar riscaţi să nu rezolvaţi problema pentru care v-aţi deplasat la biroul notarial, deoarece cei programaţi au prioritate. Programarea se poate face telefonic la secretariatul biroului.