Vreau să înțeleg legea

Camera notarilor publici București vă vine în întâmpinarea dvs prin explicarea unora dintre problemele cele mai comune întâlnite de clienții noștri.

Despre moștenire

Când și unde se deschide moștenirea?

Dacă domiciliul este cunoscut… moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, dovedit prin certificatul de deces sau hotărârea judecătorească definitiva declarativă de moarte.

  • Dacă domiciliul nu este cunoscut/nu este în România…
    La locul unde se află cel dintâi notar sesizat, cu condiția ca în această circumscripție să se afle cel puțin un bun mobil sau imobil al defunctului
  • Dacă nu există bunuri mobile sau imobile în România, deschiderea moștenirii este în circumscripția primului notar sesizat

Actele prin care se acceptă sau se renunță la o moștenirea înainte de deschiderea ei sunt lovite de nulitate absolută, dacă legea nu prevede altfel

Cine nu poate moșteni

Pot fi declarați nedemnii de a moștenirea

  • Persoana condamnată pentru săvârșirea împotriva defunctului a unor acte de gravă violență fizică/morală inclusiv fapte care au rezultat înb moartea celui ce lasă moștenirea;
  • Persoana care, cu rea credință a alterat, distrus sau vătămat testamentul.
  • Persoana care, prin violență sau informații greșite l-a împiedicat pe defunct să întocmească să modifice sau să revoce testamentul.

Atunci când din motive precum amnistia faptele de mai sus nu au fost constatate într-o instanță penală, ele pot fi constate într-o instanță civilă

Nedemnitatea de a moșteni poate fi înlăturată printr-o declarație expresă a defunctului

Cine sunt moștenitorii legali?

  • Soțul supraviețuitor
  • Descendenții
  • Ascendenții
  • Colateralii până la gradul 4

Rudele vin la moștenire în următoarea ordine a claselor

1. Descendenți
2. Ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați
3. Ascendenții ordinari
4. Colateralii ordinari

Cum se împarte moștenirea

În interiorul fiecărei clase, moștenitorul mai apropiat înlătura moștenitorul mai depărtat, cu excepția cazurilor când legea dispune altfel,
Moștenitorii cu grad egal de apropiere împart în mod egal moștenirea, cu excepția cazurilor când legea dispune altfel,
Dacă moștenitorii din interiorul unei clase nu pot culege întreaga moștenire, atunci restul se împarte la clasa imediat inferioară.

Soțul supraviețuitor

Este chemat la moștenire dacă nu există o hotărâre de divorț. Cota lui este:

  • Un sfert din moștenire dacă vine în concurs cu descendenții;
  • O treime dacă vine în concurs cu ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați;
  • O jumătate dacă vine în concurs cu ascendenții privilegiați SAU colateralii privilegiați;
  • Trei sferturi dacă vine în concurs cu ordinari privilegiați SAU colateralii ordinari.

Soțul supraviețuitor poate locui în continuare (are drept de abitație) în casa unde a locuit la data decesului celuilalt soț dacă aceasta face parte din moștenire și dacă nu are în proprietate o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale. Moștenitorii pot cere restrângerea dreptului la o parte din locuința corespunzătoare nevoilor, sau schimbarea locuinței cu o altă locuința corespunzătoare.

Dreptul de abitație se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii.
Dreptul de abitație se stinge dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește (chiar și mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii)

După: Bogdan Ciucă (coord), Noul cod civil: 900 de întrebări și răspunsuri, editura Universul Juridic, 2015